Casa memorială a marelui etnograf zace ascunsă printre brazi şi doar îndrăgostiţii mai trec pe la poartă. Bijuteria arhitecturală din centrul Sucevei, atestată de mii de documente şi încărcată de istorie, se afundă tot mai mult în uitare.
Dacă în anii comunismului Muzeul memorial „Simion Florea Marian“ era plin de elevi aduşi în vizită, în prezent puţini mai calcă pragul locuinţei celui care a înfiinţat primele clase în care se învăţa în limba română şi care a dat identitate culturii populare. „Dacă o şcoală are zece clase, doar două mai vin în vizită“, a spus muzeografa Aura Brădăţan. Singurii vizitatori fideli sunt studenţii sau profesorii care apelează la arhiva de documente, cea mai mare din Bucovina, când îşi fac tezele de licenţă sau editează cărţi. „Toată lumea îl cunoaşte ca folclorist, dar puţini ştiu că a fost preot, profesor şi istoric. A fost cel mai tânăr membru al Academiei Române, la 34 de ani, la secţiunea Istorie. Nu-mi ajung 20 de ani ca să vorbesc tot ce ştiu despre Simion Florea Marian“, a completat Aura Brădăţan, înconjurată de cărţile şi obiectele personale ale profesorului, care a trăit în perioada 1847-1907. Simion Florea Marian a editat culegeri de folclor, a scris monografii despre sărbători şi datini româneşti. A pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului, iar pentru „Ornitologia poporană română“, a primit premiul Academiei Române, în 1883. Cu banii obţinuţi, el şi-a cumpărat casa din centrul Sucevei.
În urmă cu peste o sută de ani, tot el a împiedicat jaful de la Cetatea de Scaun a Sucevei, când se fura piatra din temelie, şi a adus arhitecţi pentru a o salva. Puţini ştiu că Simion Florea a umblat ani întregi cu aceeaşi haină, sub formă de sutană, pentru că toţi banii pe care îi câştiga îi cheltuia pe şcolarizarea copiilor sărmani. Din păcate, peste munca lui din urmă cu peste 100 de ani s-a aşternut praful şi uitarea. În parcul din faţa casei, unde se găseşte şi bustul, îşi fac loc doar elevii dornici de fumat în pauzele de la şcoală sau perechile de îndrăgostiţi.
Situată în centrul municipiului Suceava, “câştigată cu condeiul” de marele etnograf si folclorist, cum scrie pe o placă memorială, cumparată cu banii proveniţi din premiul acordat, în anul 1883, de Academia Română, pentru lucrarea “Ornitologia Poporană Romana”.
Casa Memorială a fost inaugurată ca instituţie muzeistică în iunie 1974 şi oferă vizitatorilor ambianţa de epocă în care a trăit şi a creat academicianul.
Simion Florea Marian (1847-1907) a locuit aici din anul 1884 şi până la sfârşitul vieţii (1907), în perioada cea mai fertila a activitaţii sale. Este una din casele vechi ale Sucevei, datând din prima jumatate a sec. XIX şi adăposteşte o zestre memorialistică şi documentară impunătoare, dispusă în şase încaperi, începând cu expoziţia memorială, continuând cu spaţiile rezervate etalării unei ample colecţii de obiecte memorialistice, de epoca, şi sfârşind cu cele destinate studiului pentru cercetatori şi specialişti în domeniu (carte veche românească şi străina, periodice-ziare şi reviste începând cu sec.XIX-, manuscrise, corespondenţă, fotografii, documente personale, culturale, istorice etc.), însumând aproximativ 20 000 de numere.
